All Links in Web site UAT primarii si consilii comunale
Desa este o comună în județul Dolj, Are o populație de 4.740 de loc.
u provine de la mai multe relocari ale vetrei satului ci este un nume de persoana de origine sarba. In secolul XII este amintit un principe sarb pe nume Desa originar din regiunea Dendra, langa Nis. Acest principe nu are nicio legatura cu numele localitatii aici in discutie dar este o dovada clara ca termenul era uzitat ca nume personal. Ce este interesant e faptul ca si numele unor localitati invecinate sunt de origine sarba cum ar fi Rast si Ghidici ceea ce dovedeste o prezenta sarba in zona, candva in secolele XI-XII. Nu stim ce caracter avea aceasta prezenta sarba. Incepand cu secolul XVIII numele localitatii s-a scris cu doi de "s" adica Dessa, acest lucru datorandu-se ocupatiei austriece de la acea vreme. In limba germana, pentru a pronunta litera "s", in interiorul unui cuvant, trebuie ca aceasta litera sa o dublezi, altfel se pronunta "z". Interesant e faptul ca si in prezent, numele localitatii apare scris cu doi de "s" pe monumentul dedicat eroilor din primul razboi mondial aflat in centrul localitatii.
Site-ul oficial administrat de primaria Ludesti si consiliul local
Ludești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Ludeşti (reşedinţa), Miloşari, Potocelu, Scheiu de Jos, Scheiu de Sus şi Teleşti. Comuna Ludeşti este străbătută de DJ702A şi DJ702L.
Prima atestare documentara datează din 27 mai 1539 într-o scrisoare, de punere în posesie a unei moşii, a lui Radu Paisie,domnul Ţării Româneşti.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna Ludeşti făcea parte din plaiul Dealul-Dâmboviţa al judeţului Dâmboviţa şi era formată din satele Scheiu, Ludeşti şi Teleşti, cu 2370 de locuitori. În comună funcţionau trei biserici, o şcoală şi trei mori de apă.
În 1925, comuna este consemnată în plasa Bogaţi a aceluiaşi judeţ, având în compunere satele Ludeşti şi Teleşti, cu 1660 de locuitori.
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Găeşti din regiunea Argeş, iar în 1968 a revenit la judeţul Dâmboviţa, în componenţa actuală.
Web site Oficial primaria Bordei Verde
Localitatea Bordei Verde a fost înfiinţată de locuitorul Ion Avram pe la 1855, dar satul a cunoscut o dezvoltarea mai puternică după anul 1864, când, în urma reformei agrare a lui Alexandru Ioan Cuza au fost împroprietăriţi 106 locuitori. Anul este socotit ca moment cert al înfiinţării comunei. Numele comunei, potrivit tradiţiei, a fost împrumutat de la o cârciumă adăpostită într-un bordei acoperit cu pământ, pe care creştea iarba în timpul verii.
Din secolul al XVI-lea datează prima menţiune documentară a vreunei aşezări de pe teritoriul de astăzi al comunei Bordei Verde. Într-un hrisov emis de domnitorul Ţării Româneşti, Radu cel Mare - este menţionat satul Şcheaua (veche denumire a satului Constantin Gabrielescu).
Satul şi-a mărit considerabil populaţia după primul război mondial, când, în urma reformei agrare din 1922 au fost împroprietăriţi aici o serie de familii din partea de munte a judeţului Buzău (Vintilă Vodă, Berca, Lopătari, Gura Teghii, Calvini, Vadu Soreşti, Pârs
